Bogăția celui sărac

Să-ți spun ceva cu toată inima: uneori, oamenii cred că „săracia” înseamnă lipsă de lucruri. Dar eu am învățat pe propria piele, că există o sărăcie mult mai grea — aceea în care sufletul ajunge obosit, gol, fără direcție, fără puterea de a merge mai departe. Nu se vede pe chip ca o rană, dar se simte în interior ca un gol pe care nimic nu-l mai poate umple.
Vreau să fiu sincer: am trecut prin astfel de locuri. Nu o dată, nu ușor. Au fost momente în care ceea ce aveam înăuntru părea puțin, fragil, șubred. Simțeam că nu mă pot baza pe mine, pe puterea mea, pe planurile mele. Și poate exact acolo m-a atins cel mai tare adevărul: uneori Dumnezeu îngăduie astfel de locuri nu ca să ne piardă, ci ca să ne câștige.
Pentru că abia când sufletul ajunge „sărac”, pregătit să recunoască limitele lui, Dumnezeu poate turna în el adevărata bogăție. Nu bogăție de lume, nu promisiuni trecătoare, ci ceva care umple adânc și rămâne statornic. O pace care te așază, o speranță care nu se rupe, o lumină care nu se stinge, o dragoste care te cuprinde chiar și când nu o meriți. Și am observat ceva: Dumnezeu nu vine în viața ta cu pași grei, vine liniștit, ca un balsam care îți atinge rănile, ca o căldură care îți intră în inimă exact când credeai că nu te mai poate încălzi nimic. Așa lucrează El — simplu, dar profund.
De aceea vreau să-ți spun, ca un sfat din inimă: dacă te simți uneori „sărac” în putere, în curaj, nu dispera. Sărăcia aceasta a sufletului nu este o rușine, ci un loc în care Dumnezeu poate face minuni. El nu disprețuiește nimic din ceea ce e fragil în tine; dimpotrivă, acolo Se apropie cel mai mult.
Astăzi pot spune cu sinceritate și cu liniște: cea mai mare bogăție pe care am găsit-o este Dumnezeu însuși. Nu pentru că mi-a rezolvat totul imediat, ci pentru că a rămas cu mine în toate. Și, pe măsură ce am mers cu El, am descoperit că orice gol al meu poate deveni un loc unde El pune ceva nou, frumos și viu. Așa că nu te teme de momentele în care te simți „sărac”. În mâna Lui, tocmai acele locuri se transformă în comoara ta.
Iar când Dumnezeu e comoara ta, nu mai ești sărac — ești bogat cu o bogăție care nu se pierde niciodată.
Diana G. U.